Acum câteva zile mi-au apărut în newsfeed câteva fotografii colorate ce păreau a fi dintr-un loc nou în București. Prima descriere ar semăna cu o superstiție de mireasă americană: something old, something new and something blue 🙂
Design-ul localului și reacția ei când i-am propus să mergem într-o seară au făcut să ajungem aici mai degrabă mai curând decât mai târziu.
Mahala, căci despe el vorbim, este în Palatul Bragadiru, primul pe colț cum urci spre Piața de Flori. De cum intri te izbește culoarea locului, arhitectul alegând motive tradiționale românești în culori foarte vii. Locul nu e foarte mare, ci mai degrabă mic și cochet. Primirea a fost foarte ospitalieră, genul acela în care aproape că sunt prea prezenți. Dar se mai calibrează pe parcurs, oricum per total servirea a fost excelentă.
Bucătăria se prezintă drept românească contemporană
Loc nou și dornici să te facă să deguști cât mai multe preparate, ne-au oferit o salată de vinete cu maioneză și ceapă. Un început bun și promițător, cu gust de Revelion. A mers foarte bine și cu alegerea inspirată de pâine, una neagră și una cu semințe.
Pentru vin, alegerea la pahar e destul de simplă: Făurar alb, rose sau roșu. Noi am mers pe varianta rose, e ok, dar data viitoare încercăm altceva 🙂
La mâncare meniul e mai degrabă mic, ceea ce este bine, așa vor ajunge să le prepare foarte bine, iar ingredientele să fie cât mai proaspete. Deși peste zi îmi făcuse cu ochiul o pulpă de rață cu linte, am comandat până la urmă un cocoșel în crustă, cu piure. Și a fost o alegere excelentă. Oricât am avea preconcepții despre cât de fad și neinteresant ar putea fi acest fel, de data asta nu, era crocant și cu un strat generos de ierburi proaspete, mm-mmm. Pai și cu rața? Ea și-a comandat rața din garniță (cum e ea prezentată), dar într-o salată cu verdețuri și legume. O a doua alegere cel puțin la fel de bună, pentru că pe lângă combinația echilibrată de cărnița și legume, dressing-ul era unul serios, să ducă gustul de rață.
Porțiile generoase și o seară începută cam devreme nu ne-au permis să testăm și desertul, acolo unde coliva ne-a atras atenția în meniu. 🙂
Ne-a plăcut la Mahala și o să mai revenim, locul e colorat și vibrant, personalul de treabă, mâncarea cu zvâc dar totuși medie ca preț.